Home Being a dad Cum influenteaza implicarea tatalui dezvoltarea copilului? (INTERVIU)
Cum influenteaza implicarea tatalui dezvoltarea copilului? (INTERVIU)

Cum influenteaza implicarea tatalui dezvoltarea copilului? (INTERVIU)

0
0

Moderndads.ro: Dezvoltarea echilibrata a copilului depinde de implicarea ambilor parinti in toate aspectele ce tin de viata copilului. De la ce mananca zi de zi si cu ce se imbraca, la ce tip de informatii este expus, prin ce stari emotionale trece, in ce activitati este implicat, la ce scoala merge etc. Daca ar fi sa povestim concret despre rolul tatalui in dezvoltarea copilului, ce ar trebui sa stim despre acest subiect?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Rolul mamei si al tatalui sunt diferite in dezvoltarea copilului si in modelarea personalitatii sale. Mama are rolul de a-l proteja pe copil, in timp ce tatal are rolul de a-l pregati pe acesta pentru confruntarea de mai tarziu cu lumea, cu viata. Ambii parinti sunt un model pentru copil, insa influenta pe care o au asupra lui are valente diferite.

Tatal isi va pregati copilul pentru confruntarea cu viata, ii va inspira forta morala si putere, precum si tarie de caracter. Mama il va proteja atunci cand este mic si-i va hrani latura emotionala si afectiva. Bineinteles ca si mama ii inspira forta morala, precum si tatal il hraneste afectiv, insa intr-o masura mai mica. Rolurile acestea se imbina atat de frumos si perfect in acelasi timp, astfel incat sa fie posibila construirea unui om complet, a unei personalitati omogene care sa cuprinda toate elementele necesare desavarsirii sale. As spune ca tatal hraneste emisfera stanga, responsabila cu logica si ratiunea, iar mama hraneste emisfera dreapta, responsabila cu imaginatia, intuitia si creativitatea. Amandoua sunt indispensabile si la fel de importante. “Parintele de acelasi sex are rolul de a ne invata sa iubim, sa ne iubim si sa daruim iubire. Parintele de sex opus ne invata sa ne lasam iubiti si sa primim iubirea”, spunea, Lise Bourbeau, intr-una dintre cartile sale.

Inca de la nastere tatal are un impact deosebit de mare asupra copilului. In primii doi ani se formeaza relatia de atasament a copilului cu fiecare dintre parinti. Atunci cand intre tata si copil se formeaza atasamentul sigur, cand copilul primeste atentia, afectiunea tatalui, iar acesta ii raspunde prompt nevoilor sale, tatal pregateste drumul copilului spre autonomie. Studiile au aratat ca relatia sigura de atasament intre tata si copil este in directa legatura cu dezvoltarea cognitiva si cu dezvoltarea abilitatilor sociale, incurajand formarea unui copil activ, autonom, curios si dornic sa exploreze. De asemenea, tatal dezvolta rezilienta copilului – abilitatea de a face fata provocarilor vietii.

Tatii sunt cei ce transmit sentimentul de competenta copilului. Increderea in sine se bazeaza pe doi piloni: cine sunt si ce pot eu sa fac (competenta perceputa), iar tatii au un rol extrem de important in cultivarea acestui sentiment de competenta pentru copil. Acesta poate fi cultivat prin jocuri, activitati sportive si orice aspect ce tine de sfera lui “a face”. Atunci cand tatal isi exprima aprobarea si entuziasmul pentru ceea ce face copilul, cand il ghideaza si ii arata prin puterea exemplului personal, atunci copilul devine mult mai increzator in propriile forte.

Totodata, implicarea tatalui in viata copilului are un impact foarte mare asupra modului in care acesta va depasi crizele de dezvoltare: increderea vs. neincredere (0-1 an), autonomie vs. indoiala (1-3 ani), initiativa vs. culpabilitate (3-6 ani), competenta vs. inferioritate (6-12 ani), identitate vs. confuzie de rol (12-20 ani). Iar pentru tinerii adolescenti tatii au un rol extrem de important care a fost neglijat in ultimele decenii, acela de a realiza ritualuri de initiere, care sa-i ajute pe acestia sa faca pasul dintre copilarie si maturitate.

De asemenea, tatal ocupa un rol important in modul in care copilul integreaza imaginea autoritatii. Un tata foarte autoritar poate conduce copilul spre una dintre cele doua extreme: rebeliune fata de autoritate sau obedienta excesiva. Un tata cu o autoritate slaba poate transmite copilului mesajului ca regulile sunt facute pentru a fi incalcate, copilul avand ulterior dificultati de adaptare in diferite contexte sociale. Desigur ca, un tata autoritativ, cel ce creeaza un echilibru intre cele doua extreme, este varianta optima pentru dezvoltarea copilului.

Moderndads.ro: Ce tipuri de activitati pot face tatii astfel incat sa stimuleze dezvoltarea psihologica a copilul?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Tatii sunt inzestrati in ceea ce priveste jocurile si activitatile pentru ca starea eului de copil le este usor accesibila. Ei pot intra cu multa usurinta in jocul copilului, astfel conectandu-se cu el. Si ceea ce este remarcabil la tati este ca se adapteaza cu mare usurinta nevoilor copilului: cu baietii se harjonesc si se iau la tranta, in timp ce cu fetitele iau ceaiul si se joaca cu papusile. De asemenea, tatal ofera contextul de siguranta si seteaza limitele, cadrul in care copilul se dezvolta. Prin activitati tatii pot sprijini atat dezvoltarea cognitiva a copilului, cat si cea emotionala, pentru ca jocul are doua mari roluri in viata unui copil: exista jocuri pentru invatare si jocuri pentru vindecare, pentru a depasi evenimentele stresante sau a integra schimbari.

De asemenea, tatal ocupa un rol foarte important in hranirea nevoii de joc a copilului. Prin intermediul jocului si activitatilor, copilul are multe beneficii: isi satisfice nevoia de atentie si afectiune, isi dezvolta competente si abilitati, se dezvolta din punct de vedere cerebral.

Iata trei activitati care ajuta la dezvoltarea psihologica:

Oglindirea reactiilor bebelusilor – oglindirea are un rol foarte important in dezvoltarea bebelusilor si de cele mai multe ori aceasta vine ca un instinct natural pentru parinte. Ce inseamna sa oglindesti un bebelus? Sa pui in cuvinte emotiile sale, sa copiezi expresiile faciale ale acestuia, sa exprimi ceea ce face si sa raspunzi actiunilor sale (daca iti arata spre ceva anume sa privesti in directia respectiva). Oglindirea ajuta foarte mult la dezvoltarea psihologica a copilului si este si o modalitate prin care copilul se simte hranit afectiv.

Jocuri de putere, in care tatal intruchipeaza rolul unui personaj malefic ce vrea sa-l prinda pe copil, care este un supererou, dar nu reuseste. Acest tip de joc il ajuta pe copil sa se simta puternic, sa fie increzator in sine si sa isi descarce sentimentul de neputinta, pe care un copil il simte frecvent.

Jocuri cognitive care ajuta copilul sa isi dezvolte anumite abilitati – jocuri pentru rezolvarea unor probleme, jocuri de strategie, jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de luare a deciziilor si asa mai departe.

Moderndads.ro: Dar pentru dezvoltarea emotionala si fizica a celui mic?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Pentru dezvoltarea emotionala este foarte importanta prezenta tatalui. Sa luam ca exemplu exprimarea furiei. Acei copii care au tatii prezenti si implicati in viata lor, au mult mai putin tendinta spre agresivitate, decat cei ce au un tata distant sau chiar absent. Tatal poate juca jocuri de harjoneala cu cel mic, in genul luptelor corp-la-corp sau tranta. Astfel, copilul are ocazia sa-si consume o parte din energia agresiva. Este importanta prezenta tatalui pentru ca el ofera un model de gestionare a impulsurilor si emotiilor.

De asemenea, tatal poate ghida copilul pentru depasirea temerilor si ii poate oferi ocazia sa faca acest lucru intr-un joc de putere. Pentru fete, tatii au un rol foarte important in tipul de partener pe care si-l vor alege in viitor. Daca fetita primeste respect din partea tatalui, daca mediul de acasa este unul sigur, iar tatal comunica cu ea, atunci aceasta va cauta un partener care sa-i intareasca acest scenariu de viata. Desigur ca si inversul este valabil.

Jocuri de harjoneala – lupte corp la corp, scanderberg, tranta – asa cum scriam mai sus, acestea ajuta copilul sa isi dezvolte motricitatea, sa invete sa dozeze forta in joc, sa respecte limitele celorlalti, sa-si descarce furia.

Jocuri pentru dezvoltarea motricitatii – sporturi, mersul pe bicicleta, role, curse cu obstacole – aceste tipuri de activitati il ajuta pe copil sa invete sa lucreze cu corpul sau si sa isi dezvolte abilitati. Cand copilul este mic activitatile pot fi: jocuri cu obiecte geometrice, de apucare si aruncare.

Jocuri de rol – in care tatal impreuna cu copilul joaca diferite situatii sociale, spre exemplu: mersul la doctor, la serviciu, la cumparaturi. Orice aspect ce tine de sfera sociala si care il ajuta pe copil sa puna in scena astfel de interactiuni.

Moderndads.ro: Tatii sunt cei care transmit copiilor cateva valori foarte importante cum este ideea de autoritate, sentimentul de siguranta etc. Ce efecte poate avea pentru copil lipsa tatalui, din diverse motive (divort, deces etc.)?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Lipsa tatalui in viata copilului il va influenta cu siguranta, indiferent de momentul in care se produce aceasta despartire, fie ca este la nastere, in primii sapte ani, sau in urmatorii sapte, lasa urme adanci in dezvoltarea psihologica si emotionala a copilului. Acest lucru nu inseamna ca el, copilul, nu va duce o viata normala, ci inseamna ca va construi un scenariu de viata care va avea la baza, printre altele, abandonul patern.

Acest abandon poate fi si atunci cand tatal este prezent fizic in viata copilului, insa nu este prezent emotional, nu este deloc implicat, nu comunica, iar in acest caz abandonul se petrece zilnic si rana este adancita. Consecintele, desigur, au o plaja larga, insa cel mai important lucru de mentionat ar fi sentimentul de valoare personala (stima de sine) pe care si-l atribuie copilul. “Daca eu nu sunt de iubit pentru tatal meu, inseamna ca nu merit acest lucru, nu sunt suficient de bun, de frumos, de inteligent”. De aici se nasc o multime de furii, frustrari, resentimente care uneori sunt proiectate pe cei din exterior, spre exemplu pe mama care ii este alaturi si este disponibila pentru el, sau sunt introiectate – copilul se simte vinovat si inconstient se pedepseste pentru faptul ca nu a meritat atentia tatalui. Aceste rani si goluri din copilarie ies la suprafata la maturitate, in relatiile cu ceilalti, mai ales in relatia de cuplu si in relatia cu propriul copil.

La fel se intampla si in cazul unei pierderi prin deces, sau divort. Copilul, de cele mai multe ori, simte ca este vinovat pentru ceea ce s-a intamplat si pentru faptul ca nu a putut opri acest eveniment. Egocentrismul este o etapa naturala in dezvoltarea copilului, in prescolaritate acesta considerand ca tot ceea ce se intampla este fie din cauza, fie datorita lui. In astfel de situatii este important sa se solicite ajutorul unui specialist care sa ghideze familia in procesul de doliu sau de divort.

Moderndads.ro: Dar prezenta unui tata cu probleme emotionale ce efecte poate avea?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Prezenta unui parinte cu dificultati emotionale are si ea un impact negativ asupra dezvoltarii emotionale si psihologice a copilului. Copilul il ia ca model pe parintele sau, asadar va copia o parte din comportamentele lui. De asemenea, indisponibilitatea emotionala, asa cum spuneam mai sus, duce la sentimentul de respingere sau abandon. Copilul va cauta sa il cucereasca pe tatal sau, sa-i atraga atentia fie facand lucruri care il multumesc, fie facand lucruri care atrag o atentie negativa, spre exemplu posne.

Multe dintre dificultatile emotionale ale parintilor (mame sau tati) sunt transmise copilului: copiii cu parinti anxiosi au de trei ori mai mari sanse sa dezvolte la randul lor anxietate. Copiii ai caror parinti sunt depresivi au sanse mari sa devina depresivi. La fel este cu toate celelalte aspecte: consum de substante, comportament agresiv, diferite tulburari. Asadar, recomandarea pentru o familie ce intampina astfel de dificultati este sa apeleze la ajutorul unui specialist pentru a lucra cu parintele. De multe ori se intampla sa se ajunga la psiholog sau psihoterapeut cu dorinta de a repara copilul. De cele mai multe ori parintele este cel ce are nevoie de sprijin si tot la el este solutia. Copilul este doar un simptom al familiei din care provine. Aceasta ar fi una dintre cele mai importante recomandari: ca tatal sa fie dispus sa lucreze cu el, sa constientizeze ca starea sa de spirit si comportamentul sau va influenta viata si dezvoltarea copilului, nu doar acum, ci mai ales peste ani cand copilul va fi la randul sau sot/sotie si parinte.

Moderndads.ro: Parintii au asteptari mari legate de dezvoltarea copilului si de cele mai multe ori incep sa isi faca griji atunci cand copiii reactioneaza diferit la diversi stimuli. Cand consideri ca ar fi indicat sa apelam la un specialist (in dezvoltarea fizica/psihologica a copilului)?

Adriana Mitu, Facilitator de programe penru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: Da, copiii sunt diferiti, au un temperament diferit, se dezvolta in ritmul propriu. Si trasaturile de personalitate se dezvolta diferit, chiar si pentru fratii gemeni. Probabil cea mai mare dificultate a parintilor este in a identifica daca este doar o diferenta in dezvoltare sau este vorba despre ceva patologic: tulburari din spectrul autist, intarzieri de limbaj, tulburari de comportament, de invatare s.a.m.d.

Fiecare aspect luat separat este ca o boaba de strugure. Atunci cand sunt mai multe boabe de strugure se formeaza un ciorchine si atunci putem discuta despre un diagnostic, insa, aceasta corelatie intre boabele de struguri o poate face doar specialistul. Recomandarea mea ar fi sa pastram un echilibru intre a fi atenti la dezvoltarea copilului si a fi mereu in alerta ca ceva este in neregula. De multe ori anxietatea parintilor declanseaza si anxietatea copiilor.

 

Adriana Mitu

*Adriana Mitu este facilitator de programe pentru dezvoltarea cognitiv-emotionala a copiilor si adolescentilor: dezvoltarea emotionala, public speaking si comunicare, invatare prin intermediul jocului, dezbateri, parenting. Totodata, Adriana este autor de povesti terapeutice si de carti-ghid pentru parinti si dascali. Sustine conferinte si workshop-uri in mai multe orase din tara. Promoveaza si sustine cauze cu impact social. De asemenea, este psihoterapeut in formare in psihoterapia copilului si a adolescentului, in cadrul Institutului european de studii pentru terapia copiilor si adolescentilor.

 

 

Facebook Comments

LEAVE YOUR COMMENT

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *