Probabil ai auzit că „România a picat din nou la PISA”. Poate ai dat scroll rapid pe știre și ai trecut mai departe. Sau poate te-ai întrebat: „Dar copilul meu ia note bune. De ce ar trebui să îmi pese?”
PISA nu este un examen pentru copilul tău. Nu produce note în catalog și nu hotărăște admiterea la liceu. Dar îți spune ceva important: cât de bine funcționează sistemul în care copilul tău învață și cât de pregătit este să folosească în viața reală ceea ce a studiat la școală.
CE ESTE PISA, DE FAPT?
PISA înseamnă Programme for International Student Assessment – programul pentru evaluarea internațională a elevilor – și este organizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Evaluarea are loc o dată la trei ani și implică adolescenți de aproximativ 15 ani din peste 90 de țări și economii.
La PISA 2025 au participat 91 de țări, inclusiv România. Principala competență evaluată în 2025 a fost Științele, alături de Citire și Matematică.
Cine participă și cum sunt aleși elevii?
Nu toți elevii de 15 ani primesc testul. Mai întâi sunt selectate școli care să reflecte diversitatea sistemului de educație – din medii urbane și rurale, mari și mici, cu profiluri diferite. Dintre elevii eligibili din fiecare școală, participanții sunt aleși aleatoriu.
Elevul nu se poate înscrie singur, iar părintele nu poate cere participarea. Notele și mediile școlare nu reprezintă criterii de selecție. Rezultatul individual nu apare în catalog și nu este folosit la admitere.
Ce verifică PISA, de fapt?
Diferența esențială față de testele obișnuite din școală: PISA nu verifică dacă elevul știe lecția, ci dacă știe ce să facă cu ea.
La citire: nu primește o operă literară cu întrebări despre personaje. Poate primi un articol, o postare online, un tabel sau mai multe surse care se contrazic. Trebuie să găsească informația relevantă, să distingă faptele de opinii și să decidă ce sursă este mai credibilă.
La matematică: nu i se cere să rezolve calcule prestabilite. Poate fi pus să compare două oferte, să interpreteze un grafic sau să transforme o situație obișnuită într-un calcul. El trebuie să aleagă singur instrumentul potrivit înainte de a-l folosi.
La științe: nu este suficient să reproducă o definiție. Trebuie să recunoască dovezile, să interpreteze rezultatele unui experiment, să deosebească o explicație bazată pe date de una fără fundament.
Un adult face operații asemănătoare când încearcă să afle dacă o postare despre sănătate citează un studiu relevant sau dacă un grafic distribuit pe rețelele sociale arată ceea ce pretinde autorul că arată.
CE ÎNSEAMNĂ CĂ UN ELEV ESTE „SUB NIVELUL MINIM”
Rezultatele PISA sunt împărțite pe niveluri de competență. Nivelul 2 este considerat pragul de bază – de la care elevul poate folosi autonom cunoștințele în situații simple.
Un rezultat sub acest prag nu înseamnă că adolescentul nu știe să citească sau să calculeze. Poate citi cuvintele unui text și poate rezolva exerciții exersate la clasă. Dificultatea apare când trebuie să identifice informația relevantă, să facă o legătură neevidentă sau să aplice ceea ce știe într-un context nou.
De aici vine asocierea rezultatelor PISA cu expresia „analfabetism funcțional” – un termen care nu înseamnă că elevul „nu știe nimic”, ci că deprinderile lui nu sunt suficient de solide pentru a rezolva constant, fără ajutor, situații pe care le va întâlni în viața de zi cu zi.
CUM STĂ ROMÂNIA – ȘI CUM AM EVOLUAT
Rezultatele PISA 2025 pentru România (publicate oficial pe 8 septembrie 2026 de OECD):
Științe: 425 puncte | Media OECD: ~490 puncte | Față de 2022: -3 puncte
Citire: 413 puncte | Media OECD: ~480 puncte | Față de 2022: -16 puncte
Matematică: 419 puncte | Media OECD: ~480 puncte | Față de 2022: -9 puncte
Sursa: OECD, PISA 2025 Results (Volume I), publicat 8 septembrie 2026
Proporția elevilor care ating nivelul minim (Nivelul 2+):
– Matematică: România 48% vs. Media OECD 65%
– Citire: România 52% vs. Media OECD 69%
– Științe: România 54% vs. Media OECD 74%
Sursa: OECD, PISA 2025 Results (Volume I)
Aproape 4 din 10 elevi români nu ating nivelul minim – o proporție aproape dublă față de media OECD de 19,7%.
Doar 4,8% dintre elevii români ating nivelurile 5 și 6, considerate niveluri ridicate de competență (față de media OECD de 7%).
Evoluția pe termen lung:
La Matematică, elevii români au obținut 419 puncte – în scădere față de 444 în 2015 și 428 în 2022.
La Citire, cele 413 puncte reprezintă cel mai mic scor din seria istorică după prăbușirea din 2003.
Comparativ cu 2015, proporția elevilor cu performanțe slabe a crescut: +12% la matematică, +9% la citire și +7% la știință.
Inegalitatea – problema din spatele mediei:
Diferența dintre cei mai avantajați 25% și cei mai dezavantajați 25% este de 122 de puncte la Știință – mult peste media OECD de 85 de puncte. Statutul socio-economic este asociat cu 22% din variația performanței la Știință în România, față de 12% în medie la OECD. Între 2015 și 2025, decalajul a crescut în România, în timp ce la nivel OECD a scăzut.
Sursa: OECD
CUM STĂ EUROPA
România se poziționează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria și Cipru – țări întrecute în rezultate inclusiv de Republica Moldova. Scăderile la Științe și Matematică sunt similare cu media OECD (care a coborât cu 3 puncte la Științe și 9 la Matematică), dar România pornea deja dintr-o poziție mai vulnerabilă.
Sursa: Edupedu.ro – Rezultate PISA 2025, 8 septembrie 2026
CE POȚI FACE CA PĂRINTE, CONCRET
PISA nu este un semnal că ai nevoie urgent de meditații sau de seri interminabile de recuperare cu copilul. Tipul de gândire verificat de testele PISA poate fi exersat firesc, în viața de zi cu zi.
Câteva idei practice:
- La cumpărături: „Dacă un produs costa 120 lei și acum costă 90, cu câte procente s-a ieftinit? Care ambalaj e mai ieftin la kilogram?”
- Când apare un grafic într-o știre: „Ce arată? Ce nu poate demonstra?”
- Când două site-uri oferă informații diferite: „Cine publică asta și pe ce surse se bazează?”
- După lectura unui text: Nu doar „Ce ai înțeles?”, ci și „De unde știi?” sau „Ce informație te-a convins?”
Mai important: privește altfel notele. Un copil obișnuit să rezolve tipare cunoscute, fără suficiente ocazii de a întreba, de a compara și de a explica de ce a ales o anumită soluție, poate lua note bune și totuși să se blocheze când problema este formulată altfel decât în caiet.
CE SPUNE PISA DESPRE SISTEM, NU DESPRE COPILUL TĂU
Când o proporție atât de mare dintre adolescenții de 15 ani nu ating nivelul de bază, problema nu poate fi pusă doar pe seama copiilor care „nu învață”. Este și despre felul în care școala îi învață să gândească.
PISA îți spune cât de bine funcționează sistemul pe care familia ta se bazează pentru a-l pregăti pe copil. Iar vestea proastă nu este neapărat că am scăzut – este că, după mai mult de două decenii de evaluări, România nu a reușit să crească în mod susținut.
Asta merită să ne preocupe – ca părinți, ca comunitate și ca societate.
