Ai auzit, probabil, multe lucruri negative despre jocurile video și modul în care acestea afectează copiii. Însă, dacă ești și tu un tătic gamer, ai putea fi surprins să afli că acestea pot avea și beneficii importante pentru copii.
Un studiu pe aproape 2.000 de copii a constatat că cei care au raportat că au jucat jocuri video trei ore pe zi sau mai mult au avut rezultate mai bune la testele de abilități cognitive care implică controlul impulsurilor și memoria de lucru, comparativ cu copiii care nu au jucat niciodată jocuri video. Studiul a analizat datele din (ABCD).
În trecut, doar câteva studii de neuroimagistică au mai abordat acest subiect. Iar dimensiunile eșantionului pentru aceste studii au fost mici, cu mai puțin de 80 de participanți.
Pentru a aborda această lacună în cercetare, oamenii de știință de la Universitatea Vermont, Burlington au analizat datele obținute atunci când copiii au intrat în Studiul ABCD la vârsta de 9 și 10 ani.
Echipa de cercetare a examinat datele de sondaj, cognitive și imagistice ale creierului de la aproape 2.000 de participanți din cadrul unei cohorte mai mari de studiu. Ei au împărțit acești copii în două grupuri:
- cei care au declarat că nu au jucat deloc jocuri video
- cei care au declarat că au jucat jocuri video trei ore pe zi sau mai mult. Acest prag a fost selectat deoarece depășește regulile Academiei Americane de Pediatrie privind timpul de utilizare, care recomandă ca timpul de joc video să fie limitat la una până la două ore pe zi pentru copiii mai mari.
Pentru fiecare grup, anchetatorii au evaluat performanța copiilor la două sarcini care reflectă capacitatea lor de a controla comportamentul impulsiv și de a memora informații, precum și activitatea creierului copiilor în timpul îndeplinirii sarcinilor.
Rezultatele studiului
Cercetătorii au făcut următoarele descoperiri:
- cei care au raportat că joacă jocuri video trei sau mai multe ore pe zi au fost mai rapizi și mai preciși în ambele sarcini cognitive decât cei care nu s-au jucat niciodată.
- diferențele de funcție cognitivă observate între cele două grupuri au fost însoțite de diferențe în activitatea creierului.
- copiii care s-au jucat jocuri video trei sau mai multe ore pe zi au prezentat o activitate cerebrală mai mare în regiunile creierului asociate cu atenția și memoria decât cei care nu s-au jucat niciodată.
- acei copii care au jucat cel puțin trei ore de jocuri video pe zi au arătat mai multă activitate cerebrală în regiunile frontale ale creierului, care sunt asociate cu sarcini mai solicitante din punct de vedere cognitiv și mai puțină activitate a creierului în regiunile creierului legate de vedere.
Care este legătura
Cercetătorii cred că aceste modele pot proveni din practicarea sarcinilor legate de controlul impulsurilor și memorie în timpul jocurilor video, care pot fi solicitante din punct de vedere cognitiv și că aceste schimbări pot duce la îmbunătățirea performanței la sarcinile conexe. Mai mult, activitatea relativ scăzută în zonele vizuale în rândul copiilor care au raportat că au jucat jocuri video poate reflecta faptul că această zonă a creierului poate deveni mai eficientă la procesarea vizuală ca urmare a practicii repetate prin jocuri video.
Autorii subliniază, de asemenea, că descoperirile lor nu înseamnă că copiii ar trebui să petreacă timp nelimitat pe computere, telefoane mobile sau televizoare și că rezultatele probabil depind în mare măsură de activitățile specifice în care se implică copiii.
De exemplu, ei presupun că genul specific de jocuri video, cum ar fi acțiune-aventura, rezolvarea puzzle-urilor, sportul sau jocurile cu împușcături, pot avea efecte diferite pentru dezvoltarea neurocognitivă, iar acest nivel de specificitate asupra tipului de joc video jucat nu a fost evaluat de studiu.
Ce urmează
Prin intermediul studiului ABCD, cercetătorii vor putea efectua analize similare pentru aceiași copii de-a lungul timpului până la vârsta adultă timpurie, pentru a vedea dacă modificările comportamentului în jocurile video sunt legate de modificări ale abilităților cognitive, activității creierului, comportamentului și sănătății mintale.
Designul studiului longitudinal și setul cuprinzător de date le vor permite, de asemenea, să țină seama mai bine de diferiți alți factori din familiile și mediul copiilor care pot influența dezvoltarea lor cognitivă și comportamentală, cum ar fi exercițiile fizice, calitatea somnului și alte influențe.
Studiul ABCD, cel mai mare de acest gen din Statele Unite, urmărește aproape 12.000 de tineri pe măsură ce devin adulți tineri. Anchetatorii măsoară în mod regulat structura și activitatea creierului participanților folosind imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și colectează informații psihologice, de mediu și cognitive, precum și mostre biologice. Scopul studiului este de a înțelege factorii care influențează dezvoltarea creierului, cognitivă și social-emoțională, pentru a informa dezvoltarea intervențiilor pentru a îmbunătăți traiectoria de viață a unui tânăr.
În concluzie, jocurile video pot avea numeroase beneficii pentru copii, atâta timp cât sunt utilizate în mod responsabil și echilibrat. Este important să alegem jocuri potrivite pentru vârsta și nivelul de dezvoltare al copiilor și să îi monitorizăm timpul petrecut în fața calculatorului. Iar dacă aceste condiții sunt îndeplinite, jocurile video pot fi o modalitate excelentă de a spori abilitățile cognitive și sociale ale copiilor, de a-i ajuta să se relaxeze și de a se distra.
____
Sursă poză de copertă: Freepik
