Cum susținem dezvoltatea copilul în primii ani de viață și îl ajutăm să se exprime și să vorbească în public, am povestit alături de Răzvan Ropotan formator acreditat, profesor și actor absolvent al programelor de licență și masterat din cadrul Facultății de Teatru din cadrul UNATC, București.
Moderndads.ro: Frica de a vorbi in public este printre cele mai frecvente atat la adulti, cat si la copii. Ce ne poti spune despre aceasta emotie care ne influenteaza viata indiferent de domeniul in care activam sau varsta pe care o avem?
În primul rând, cred că emoțiile sunt privite în mod pripit ca principal responsabil pentru momentele mai grele pe care le avem în timpul unui discurs. Eu aș zice că ar fi la fel ca atunci când credem că febra este responsabilă pentru răceala noastră. Acum știm destul de bine că febra este doar un simptom, o urmare a unei infecții virale, răspunsul sistemului imunitar etc. Așa este și cu emoțiile. Ele sunt rezultatul altor factori.
Eu cred că emoțiile sunt ceva frumos, bun, emoțiile generează conexiune cu publicul atâta vreme cât cel care vorbește nu încearcă să le ascundă. Emoțiile care nu sunt copleșitoare sunt chiar benefice și pot crea legături puternice cu auditoriul.
Există și momente, e adevărat, când emoțiile devin covârșitoare și, din această cauză, nu ne mai putem transmite în mod elocvent sau eficient mesajul. Pentru a nu fi copleșiți trebuie să ne pregătim temeinic discursul înainte și să găsim metode personale de calmare înaintea discursului sau în timpul acestuia (respirație, povești, imagini și așa mai departe). Majoritatea emoțiilor copleșitoare, din ce am văzut, vin dintr-o pregătire prea slabă a momentului prezentării. Unul dintre profesorii mei de actorie de la UNATC, dl Radu Gabriel, spunea că dacă intri nepregătit pe scenă este ca și cum ai dori să traversezi bulevardul Magheru, la oră de vârf, legat la ochi.
Moderndads.ro: Copiii trec mai usor peste frica de a vorbi in public sau totul se rezuma la exercitiu/practica timpurie?
La copii se vede cel mai bine faptul că ei trăiesc în prezent. Așa că, atunci când vorbim de copii sub 7 ani, nu putem vorbi despre o pregătire prealabilă prea temeinică. De altfel, orice forțare a copiilor de a se expune (în mod nedorit) în fața unui public, va hrăni mai târziu teama de a vorbi în public. Este un moment foarte delicat. Dacă aveți copii introverți sau cu un temperament flegmatic, care tac sau care nu povestesc ce s-a întâmplat la școală – acest lucru nu înseamnă neapărat că ei vor fi introverți toată viața lor. Eu eram un copil timid. Când cineva venea la noi în vizită acasă, mă ascundeam sub pat. Mai târziu am intrat la Facultatea de Teatru, la secția de actorie.
Așa că, pentru a mă întoarce la întrebare, practica este bine-venită pentru copii. Însă doar într-un cadru în care copilul să se poată simți în siguranță. Nu aș trage nici o concluzie legată de abilitățile unui copil de a vorbi în public până când acesta nu trece de adolescență. Și nu aș insista ca un copil să vorbească în mod neapărat, cu orice preț.
Sigur, copiii pot merge la ateliere de public speaking sau la cursuri de teatru dacă doresc și atâta timp cât acest lucru este privit ca un laborator constructiv, blând, care nu este axat pe câte „ă”-uri a spus copilul sau de câte ori s-a încurcat, ci pe rezultate pozitive și dezvoltare personală.
Moderndads.ro: Cum dezvoltam acest “simt al vorbitului in public” la copii?
Așa cum spuneam mai sus, simțul vorbirii poate fi antrenat într-o manieră delicată la copii. În loc de interogatorii aș sfătui părinții să creeze dialoguri.
Provoacați-i pe copii și tineri la dialog. La dialog autentic. Puneți întrebări deschise și concrete care să deschidă un subiect. Mai puțin „Cum a fost azi la școală?” – care are ca unic răspuns „Bine”, ci mai degrabă lucruri concrete legate de colegi, profesori, materii, masa de la prânz, teste, viața lor interioară etc.
Cu cât știți mai multe despre copilul vostru chiar de la el, cu atât vă va fi mai ușor să purtați un dialog cu acesta. Veți afla numele prietenilor și situații din cadrul orelor, pe care apoi le poți aborda și în zilele următoare.
Căutați să creați un mediu propice pentru un dialog natural, neutru, nu pentru pregătirea unui proces cu acuzați, vinovați și judecători. Așadar – stârniți dialoguri, nu interogatorii.
Un alt sfat ar fi să începeți de cât mai devreme să „vă jucați” cu exerciții de dicție.
O vorbire clară va aduce o mai mare coerență și o mai mare încredere în forțele proprii pentru copiii voștri. Unele frământări de limbă sunt chiar haioase, iar copiii le pot învăța repede pe de rost. Așa, copiii pot observa că acest tărâm lingvistic, plin de cuvinte și semne de punctuație pot fi prietenoase, ludice, la fel ca un loc de joacă.
Exerciții de dicție pentru copii și adulți
Moderndads.ro: Vorbitul in public contribuie la cresterea increderii in sine a copilului. Dar ce facem atunci cand avem un copil foarte timid?
Timidatea copiilor se „tratează” doar prin lucru temeinic. Orice „mișcare” bruscă poate face mai mult rău decât bine. Aș face pași mici în fiecare zi sau măcar la fiecare săptămână. Aș exersa volumul vocii, diverse forme de dialog și jocuri de comunicare. Aș construi apoi mini-discursuri, aș crea contexte în care copilul să se poată exprima. M-aș juca de-a magazinul acasă, iar după mai multe simulări (repetiții) i-aș propune copilului să discute el cu doamna sau domnul casier. Sunt mulți părinți frustrați care spun (unii chiar de față cu propriul copil): „Fiul meu nu știe nici să ceară o pâine de la magazin.” Sunt unii copii care se simt prea expuși cu o persoană străină, de aceea au nevoie să vadă că acest dialog poate fi unul care să se desfășoare în siguranță.
Cel care vorbește este tot timpul într-o ipostază vulnerabilă, trebuie să înțelegem acest lucru.
Moderndads.ro: Tu coordonezi un atelier intensiv de public speaking pentru copii. Ce tehnici si exercitii invata copiii in cadrul atelierului?
Așa este. Cursul Vorbește de Bine pentru copii și adolescenți este un laborator în care siguranța este cuvântul cheie. Facem pași temeinici înspre a vorbi mai mult și mai bine în public. Câștigăm încredere.
Aici antrenăm mijlocele noastre de expresie – propriul instrument – vocea, atenția, corpul (bodylanguage). Apoi facem multe exerciții practice în care copiii își povestesc despre ei, despre pasiunile lor, despre anumite întâmplări de viață. Tot feed-back-ul este neutru sau pozitiv. Spunem, de exemplu, ce mai ținem minte din discurs (niciodată „mi-a plăcut” sau „nu mi-a plăcut” – lucruri care știrbesc din calitatea procesului), ce am înțeles etc. Copiii (dar și oamenii mari) nu au nevoie să le spui că ți-a plăcut ce sau cum au povestit, ci mai degrabă au nevoie să știe că sunt ascultați și înțeleși.
Moderndads.ro: Da-ne cateva exemple de exercitii pe care le putem face acasa cu copiii, pentru a depasi frica de a vorbi in public?
Concluzionez doar ce am spus mai sus:
- Stârnește dialogul – nu interogatoriul.
- Explorează lumea cuvintelor cu exerciții de dicție.
- Oferă feed-back prin ascultare reală, autentică și înțelegere – nu prin emiterea unor judecăți de valoare (fie ele pozitive sau negative).
- Creați contexte, împrejurări prin care copilul să se poată exprima liber.
Mai multe exerciții și sfaturi pentru copii – puteți avea și înscriindu-vă la newsletter-ul gratuit „Vorbește de Bine”. Acesta are o frecvență lunară și cuprinde mereu și sfaturi în ceea ce privește lucrul cu copiii pe diverse teme ce țin de dezvoltarea exprimării proprii.
Moderndads.ro: Ca sa fii un povestitor bun trebuie sa… (completeaza tu)
…ai o poveste bună de spus. Prea mulți oameni se concentrează pe prestația vorbitorului, când, în adevăr, ceea ce contează cel mai mult este ca cel care vorbește chiar să aibă ceva (bun) de spus.
____________________
DESPRE Răzvan Ropotan
Sunt formator acreditat, profesor și actor absolvent al programelor de licență și masterat din cadrul Facultății de Teatru din cadrul UNATC, București.
Lucrez de mai bine de 10 ani în domeniul dezvoltării personale, ținând ateliere și cursuri de educație formală și non-formală pentru copii, adolescenți și adulți, pentru diferite companii și instituții (din care numesc Orange, British Council, Școala Liberă Waldorf, Amazon și ASE), specializându-mă pe aria vorbitului în public, oratorie și storytelling.
