Cum gestionăm anxietatea noastră și a copiilor în situații limită?

Trecem printr-o perioadă în care conflictul armat din apropierea țării noastre ne-a trezit emoții puternice. Toate aceste tensiuni vin pe un fond deja vulnerabil, în urma a doi ani de pandemie care au avut efecte asupra sănătății noastre emoționale și a echilibrului psihic. 

În tot acest iureș emoțional și informațional prin care trec adulții, copiii pot rămâne nesecurizați și expuși unei experiențe stresante, care în timp poate ajunge să creeze dezechilibre înăuntrul lor. Însă, putem face un lucru. Noi, adulții, avem și datoria și capacitatea să-i securizăm emoțional pe cei mici (atât cât putem în contextul actual). 

În acest articol vom descoperi cum gestionăm anxietatea atât a noastră, ca adulți, cât și a copiilor.

Valoarea protectivă a fricii

Este natural să fim îngrijorați în momentul în care este un conflict armat lângă noi. Dar ce facem mai departe cu această teamă? 

Noi nu avem niciun control, decât asupra lucrurilor pe care le putem face pentru noi și pentru cei din jurul nostru. 

Pentru părinții de școlari, poate au observat o dificultate de concentrare a copiilor la școală la începutul evenimentului.

Factorii care stau la baza anxietății

Cei mai impregnanți factori care stau la baza anxietății sunt:

  • genetica: vezi dacă în familie ai pe cineva care a experimentat stări de anxietate;
  • tulburările de personalitate: dacă vorbim de personalitatea paranoidă; 
  • care a fost contextul nostru din perioada intrauterină: dacă, atunci când am fost în uter am fost în pericol de moarte, noi deja am intrat în contact cu „moartea”;
  • modul în care ne-am născut: de exemplu un travaliu dificil;
  • primii 2 ani din viața noastră: sunt anii în care ne formă înțelegerea despre cât de sigură sau nesigură e lumea;
  • ne uităm la fiecare etapă de vârstă: de câte ori ne-am confruntat cu pericole și cât de des a fost nevoie să ne adaptăm;
  • factorii de interior și exterior; 

Sfaturi pentru a reduce nivelul de anxietate

Anxietatea este legată de corp, deci avem nevoie să facem tehnici de lucru cu corpul nostru:

  • Exerciții de respirație
  • Meditație
  • Sport: yoga, alergare, sală
  • Păstrăm contactul cu gândurile noastre ca să observăm când intră în zona de gândire anxioasă. Acestea sunt gânduri și scenarii catastrofice și care încep cu „dacă”.

Cu cât ne păstrăm rutina, somnul, mâncarea, viața de zi cu zi, cu atât ne putem ajuta pe noi și pe copii care se co-reglează cu noi, părinții. 

  • Filtrăm știrile, ca ele să nu ajungă în formă brută la copii
  • Acordăm atenție comportamentului copiilor

Cum le explicăm copiilor ce se întâmplă dincolo de granițe

  • Deschidem discuția despre acest subiect și întreabă-l pe copil ce știe despre ceea ce se întâmplă.
  • Acordăm atenție temerilor copiilor: teama de a-și lăsa jucăriile în urmă sau cea de a se despărți de tați etc.
  • În cazul în care avem un adolescent acasă, temerea lui poate fi că va fi înrolat în armată în caz de război.
  • Le reamintim că în momentul acesta suntem în siguranță. 

Cum explicăm școlarilor ceea ce se întâmplă:

  • Este important să discutăm cu ei, în cuvinte simple, ceea ce se întâmplă. De exemplu: „Este adevărat că lângă noi este o situație în conflict și oamenii caută o soluție.”
  • Dacă vârsta copiilor le permite, putem avea o discuție mai amplă cu ei, începând cu istoria.

Când vorbim de copiii români, aceștia încearcă, prin joacă, să dea sens unei experiențe despre care aud că se întâmplă în jurul lor. Folosesc soldați, creează alianțe, se luptă pentru a simți că dețin controlul. Prin joc, copilul își procesează emoțiile și pune în scenă diferite scenarii care îl ajută din punct de vedere emoțional și cognitiv.

Cum gestionăm anxietatea în cazul viitorilor părinți

Din păcate, nivelul de stres pe care îl simt părinții se transferă bebelușului deoarece mama comunică cu bebele și prin intermediul hormonilor. 

În contextul de față, lucrurile pe care mamele însărcinate le pot face sunt:

  • să aibă grijă de sănătatea lor emoțională
  • nivelul de stres să fie la minim
  • să acorde atenție respirației și alimentației
  • să scape de sentimentul de „învinovățire”

Cum îi învățăm pe copii să fie lucizi în momentele limită

Îi putem ajuta pe copii să-și gestioneze mai bine reacțiile în momente de criză:

  • cu răbdare, prin modelarea a noi tipare de reacție în fața pericolului
  • îi facem o „trusă de prim-ajutor” pentru contexte limită. Trusa poate fi o cutie cu pantofi în care să pui elemente senzoriale care să-i ajute să traverseze momentul. De exemplu, mingiuțe pe care să le strângă în mâini sau lucruri pe care să le miroase, ceva de desenat sau orice lucru care-l ajută pe copil.
  • nu negăm realitatea pe care o vede copilul. 

Aceste idei au fost împărtășite de Adriana Mitu – psiholog, invitat în cadrul evenimentului Modern Family Challenges. Pentru mai multe sfaturi despre cum gestionăm anxietatea și emoțiile în situații limită, te invităm să asculți evenimentul în întregime pe Facebook. Evenimentul a fost realizat cu ajutorul partenerilor strategici: Cord Blood Center Romania, MindHub, Aqua Carpatica, FlavBebe, Editura Nemira și FFFF. 

_____
Sursă poză de copertă: Master1305, Freepik.com

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here