Într-o lume tot mai intens digitalizată, ne întrebăm adesea cum să gestionăm corect consumul de device-uri online și offline al copiilor noștri. Când și cum îi împrietenim pe cei mici cu tehnologia? Cât timp e recomandat să-i lăsăm în fața ecranelor? În ce fel pot ecranele afecta copiii și adolescenții, atât pozitiv, cât și negativ? Cum îi învățăm pe tineri să reziste tentațiilor cu care sunt bombardați prin reclame, jocuri și social media?

La toate aceste griji, probleme, întrebări ne răspunde punctual și argumentat CORNELIA PARAIPAN, medic specialist psihiatrie pediatrică & psihoterapeut de familie – în supervizare.

Ne place sau nu, tehnologia este omniprezentă în viețile noastre. Cum ai descrie această lume digitalizată în care se nasc copiii noștri? 

               Cornelia Paraipan: Cred, în primul rând, că această lume este ușor ACCESIBILĂ, în contextul în care 80% din populația globului deține cel putin un dispozitiv tehnologic cu conexiune la internet. În al doilea rând, aș descrie această lume ca având potențial ADICTIV, iar aici intervine rolul nostru – ca adulți – în dezvoltarea unor modele de relație sănătoasă cu tehnologia pentru copiii noștri, întrucât tot studiile ne arată că RELAȚIA COPIILOR CU TEHNOLOGIA ESTE DETERMINATĂ DE RELAȚIA PĂRINȚILOR CU ACEASTA.

Pe etape de vârstă, care este pericolul expunerii la mass-media?

               Cornelia Paraipan: În primii 3 ani are loc cel mai rapid și vast proces de dezvoltare cerebrală din viața noastră, prin care se formează 80% din rețeaua neuronală, ce stă la baza tuturor funcțiilor cerebrale -cognitive, motorii și sociale. La această vârstă, expunerea la mijloacele tehnologice determină frecvent întârzieri în dezvoltarea limbajului, deficite de atenției, capacitate de memorare și concentrare scăzute, socializare deficitară până la „autism virtual” și, indirect, afectează inclusiv dezvoltarea motorie. Copii învață și se dezvoltă corect la această vârstă prin interacțiune umană de calitate, iar mijloacele tehnologice nu au rol educațional la acestă vârstă.

Între 3-6 ani apar, în plus față de cele enumerate, deficitele de reglare emoțională (tantrumul, care este normal pentru  această vârstă, devine mai intens și de lungă durată, mergând până la agresivitate). La această vârstă pericolele sunt influențate atât de expunerea nelimitată a copilului la tehnologie, dar și de disponibilitatea scăzută a părintelui pentru coreglarea emoțională a copilului, datorită existenței unei relații nesănătoasă cu tehnologia a părintelui.

Între 7-14 ani, odată ajunși în școală, expunerea crește ca durată, platforme folosite și mod de utilizare, iar primele simptome sunt scăderea performanței școlare datorate deficitelor atenționale, de concentrare și memorare. Vorbim de asemenea de o dezvoltare fizică dizarmonică, prin creșterea sedentarismului, în detrimentul jocului activ fizic, deci risc crescut pentru obezitate. Efectele tehnologiei asupra perfomanțelor școlare sunt mediate și de un somn de calitate proastă – întrucât lumina albastră de la dispozitivele electronice inhibă secreția de melatonină, hormon ce regleză și induce somnul.

Între 14-18 ani, majoritatea părinților se mai relaxează în privința regululilor de utilizare adecvată și responsabilă a tehnologiei, ceea ce nu i-aș încuraja să facă. Este o perioadă vitală în dezoltarea adultului de mai târziu și adolescentul are nevoie de monitorizarea activității sale digitale. Rețelele sociale se asociază, între 10-17 ani, cu creșterea comportamentelor la risc (alcool, sexting, bullying online, provocari trend). Cresterea multitasking-ului și înlocuirea plictiselii cu ecranul au afect asupra creativității în sens negativ, dar și asupra creșterii anxietății și riscului adictiv prin apariția fenomenului de FOMO = frica de a nu pierde ceva online. Fetele sunt mai la risc pentru distorsiunea de imagine corporala – cu risc crescut pentru tulburările de alimentație.

Care sunt ”simptomele” unui relații problematice cu tehnologia? Când începem să ne îngrijorăm?

                Cornelia Paraipan: Există un studiu realizat în S.U.A în 2010, numit „Generation M2: Media in the Lives of 8-to 18-Year-Olds”, care arătă că 80 % dintre copiii cu vârste între 8-18 ani petrec mai mult timp pe dispozitive tehnologice (TV, telefon, computer) decât în oricare altă activitate (cu excepția somnului). Așadar, aș zice că primul semn al unei relații problematice cu tehnologia este atunci când copilul nu mai poate petrece foarte mult timp fără a fi „conectat” – iar atunci când se deconecteză trăiește un disconfort crescut, manifestat prin diverse modificări comportamentale (anxietate, iritabilitate crescută, etc).

Interzicerea categorică a accesului copiilor la TV, tablete, telefoane, calculatoare poate fi considerată o soluție de prevenție?  

                Cornelia Paraipan: Doar dacă ne referim la copii cu vârste până în 3 ani, așa cum recomandă și ghidurile APA (Asociația Americană de Peditarie), în rest, nu aș recomanda interzicerea completă, cât mai degrabă folosirea cu supraveghere parentală și responsabilă a mijloacelor tehnologice. Interzicerea categorică ar contribui la crearea unui “handicap digital” ce ar putea periclita integrarea și accesarea tuturor posibilităților pentru copil într-o lume digitalizată.

Dar despre efectele pozitive ale tehnologiei asupra copiilor și adolescenților ce ne poți spune?

                Cornelia Paraipan: Sunt cel puțin la fel de multe ca efectele negative, dar să reținem că ambele sunt condiționate de când și în ce mod folosim tehnologia. Cu cât vor folosi mai responsabil și adecvat grupei de vârstă tehnologia, cu atât copii noștri vor beneficia de oportunitățile ei. Vorbim de îmbunătățirea creativității și a abilităților de rezolvare a problemelor prin intemediul unor tipuri de jocuri, acces facil la informații în scop educativ și învățăre multimedia, sentiment de apartenență la grup și stimă de sine crescută prin aderarea la comunitățile online, dezoltarea abilităților de comunicare via platfome sociale, dar și de dezvoltarea responsabilitații și simțului critic – prin atenția la conținut, mesaje și drepturi de autor.

Când și cum îi împrietenim pe cei mici cu tehnologia? Pe pași, cu ce începem? Cât timp e recomandat să-i lăsăm în fața ecranelor?

                Cornelia Paraipan: În primii 3 ani de viață ai copilului ghidurile APA spun că expunerea la mijloace tehnologice, indiferent că vorbim de tabletă, telefon, televizor, calculator, ar trebui să fie inexistentă sau minimă (30 min/zi – cu părintele care oferă informații despre conținut).

Între 3-8 ani, recomandările sunt de maxim 1 oră/zi – cu discuții despre conținut (părintele prezintă interes pentru lumea digitală a copilului). Accesul la emisiuni TV, desene se face cu program (15-30 min, apoi pauză) și fără TV/tehnologie în dormitorul copiilor. Conținul media este recomandat să fie cât mai lipsit de reclame.

Între 8-14 ani recomandările sunt de maxim 2h/zi. Recomandarea la acestă vârstă ar fi să nu restrictionați folosirea tehnologiei, ci să învățați copii sa o uitilizeze chibzuit. Fără telefone la masă, accesul la computer să se facă dintr-o zonă comună familiei, astfel încât să puteți monitoriza conținutul accesat.

De ce este atât de greu să-i convingem pe copiii mai mici și mai mari să lase telefoanele din mână? Și ce se poate face în sensul acesta?

                Cornelia Paraipan: Tehnologia actuală este creată urmând PRINCIPIILE DESIGNULUI MANIPULATIV și raspunde unor nevoi emoționale, de care mulți dintre noi nici nu suntem conștienți, și astfel ne menține „în priză” – „Hooked”, cum explica Nir Eyal în cartea sa cu același nume. Dacă în ecuația aceasta adaugăm și faptul că până la vârsta de 8 ani copii nu au capacitatea psihologică de a identifica designul manipulativ al tehnologiei, înțelegem că de la 8 ani în sus devenim victime ale puterii obiceiului.

Cât despre ce se poate face, aș recomanda deconectarea cât mai frecventă, crearea unor zone și intervale de timp fără tehnologie în familie, dar și înlocuirea timpului pentru tehnologie cu alte activități de familie, cu prietenii sau joacă – întrucât studiile arată că de calitatea relațiilor noastre depinde fericirea nostră pe termen lung.

Cum facem față miilor de aplicații adresate antepreșcolarilor și preșcolarilor din Apple Education Store?

                Cornelia Paraipan: Există platforme ce pot ajuta părinții în realizarea unei alegeri informate despre conținut, precum https://www.commonsensemedia.org/ ce oferă materiale educaționale și recenzii la aplicații, filme, jocuri, cărți, în încercarea de a promova utilizarea în siguranță a tehnologiei pentru copii. Nu uitați însă, că studiile arată că la această vârstă, copii învață cel mai bine în relație cu un părinte, prin multe experiențe offline, ce sunt net superioare oricărui potențial educațional al aplicațiilor.

Cum îi învățăm pe tineri să reziste tentațiilor cu care sunt bombardați prin reclame, jocuri și social media?

                Cornelia Paraipan: În primul rând FIȚI CHIAR VOI, PĂRINȚII, UN MODEL PENTRU UTILIZAREA RESPONSABILĂ A TEHNOLOGIEI. Realizați un regulament familial ce va viza când și cât, precum și ce conținut media sau unde se poate accesa acesta în cadrul familiei. Ghidați adolescentul să își cultive o identitate online ce coincide cu princiipile sale din viața reală.

Pot oare tații să facă ceva în plus în această direcție?

                Cornelia Paraipan: Tații sunt indispensabili, mai ales când vorbim de tehnologie. Ei au întotdeauna informații actualizate despre tehnologie. Ei folosesc cele mai noi dispozitive tehnologice și tot soiul de aplicații, precum și jocuri. Recomandarea mea ar fi să își mențină și să împartă curiozitatea, dar și ludicitatea lor cu copii ajutând astfel la oferirea unui model și cultivând o relație sănătoasă cu tehnologia pentru copii lor.