Astăzi avem o poveste frumoasă despre familie și creșterea copiilor. Andrei este
un tată fericit cu 3 copii, 2 băieți și o fată, și cu planuri pentru al patrulea.
Cine se ocupă de scutece, biberoane, somnul de prânz și piureul de fructe în familia lui? Păi, încă de la primul copil, Andrei a spus DA pentru concediul de creștere copil, soția continuând să meargă la serviciu.
Iată cu a decurs totul, în interviul de mai jos:
Andrei, cum a venit decizia de sta în concediu de creștere copil?
Povestea noastră începe așa: eu sunt inginer constructor, soția mea este medic de familie.
Ne-am dorit foarte tare sa avem cât mai mulți copii. Visul nu s-a materializat pe perioada studiilor, primul copil a apărut după vârsta de 30 de ani. Soția mea și-a dorit foarte mult să fie medic practicant, după rezidențiat, nu am avut altă opțiune decât să intru în concediu cu primul copil.
Cum ai intrat în ”meserie” și te-a schimbat prima experiența, de ai ajuns și la al treilea concediu?
Pfuu, aveam și avem așteptări constructive și emoționante. Trebuie să spun că este o experiență unică de viață pentru un părinte. La niciunul dintre copii nu am avut ajutor din partea altor membri ai familiei, bunicii nefiind în viață. Prin urmare, neavând alternativa unei bone, bunic/e cu care să lăsăm copii, pornind și del al experiența cu primul, am decis să intru tot eu în concediu la al doilea, respectiv al treilea copil. Probabil tot eu voi sta acasă și la al patrulea copil (dacă va apărea, în curând).
Cum ați fost primit în ”gasca” mamelor din parc?
Am fost primit bine. Cred că erau ”invidioase” pe soția mea că are un așa soț. Nu am purtat conversații lungi pe tema creșterii copiilor, nici nu am sharuit experiențe, poate doar medicale, deoarece eu aveam specialistul acasă.
Prietenii tați și-au arătat suportul, sprijinul față de dumneavoastră?
Să stai acasă cu copilul ca tată, acum câțiva ani, era ceva rar. Cunoscuții mei au crezut că am înnebunit să intru în CCC de trei ori. Nu prea am așa mulți prieteni, cei puțini pe care îi am sau avut, au înțeles și respectat decizia mea. Sunt cunoscut ca un om neconformist.
Ce sfaturi aveți pentru viitorii tați, pentru tații care se tem să opteze pentru concediul de creștere a copilului, deși și-ar dori sau ar fi benefic familiei.
Sfaturi primești de peste tot, nesolicitate chiar! Pentru cei care sunt tați deja și pentru viitori tați am doar o sugestie: să-și urmeze instinctul!
Să fii tată full-time este o experiență de neegalat.