Moderndads: Traim intr-o perioada in care cuplurile moderne se axeaza mai mult pe viata profesionala si lasa viata personala pe locul doi – implicit, lasa pentru mai tarziu si decizia de a concepe un copil. Cand crezi ca un cuplu are maturitatea necesara pentru a trece la aceasta etapa, aceea de a deveni parinti?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relațional: Asa este, vremurile se schimba si odata cu acestea ne schimbam si noi, oamenii. Daca in trecut viata de familie reprezenta obiectivul prioritar al celor mai multe femei, in zilele noastre, din fericire, femeile sunt tot mai constiente de dreptul la autonomie si libertate, motiv pentru care nu se mai grabesc sa spuna „da“, pana ce nu isi asigura si o baza care sa le garanteze independenta.
Maturitatea este de mai multe feluri. Cred ca un moment potrivit este atunci cand suntem pe propriile picioare, cand ne-am asigurat ca o buna parte din nevoile noastre sunt satisfacute si ne putem asuma responsabilitatea si fata de nevoile unei alte fiinte umane. Nu ma gandesc aici doar la situatia financiara, ci si la cea relationala. Aici intervine maturitatea psihologica – atunci cand cei doi simt ca relatia lor e stabila, pozitiva si are un viitor, iar ei sunt pregatiti sa faca trecerea de la doi la trei. Desigur ca viata nu este perfecta si nu le putem face pe toate ca la carte sau dupa un plan dar, cu cat suntem mai constienti de noi insine, cu atat ne va fi mai bine in relatia parinte-copil. Eu fiind adeptul ca un copil nu-l faci pentru niste marunte socoteli egoiste, ci pentru a-ti indeplini menirea cea mai nobila – aceea de a sustine o alta faptura in descoperirea de sine si, odata cu aceasta, de a oferi cu generozitate darul vietii unei fiinte care sa duca lumea mai departe. Asta inseamna, in viziunea mea, maturitatea psihologica necesara pentru a deveni parinte.
Moderndads: Multe cupluri considera ca “nu sunt pregatite” sa faca acest pas si nici nu stiu cum si ce ar trebui sa simta cand vine momentul potrivit. In opinia ta, acest sentiment ca “esti pregatit” exista sau, mai degraba, ideea de a face un copil tine de dorintele personale si este o decizie rationala pe care o ia un cuplu?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relational: Multi dintre noi traiesc in umbra lui „nu sunt suficient…” de pregatit, de citit, de matur etc. E intelept sa vedem cat din aceasta convingere este realitate si cat este imaginatie. Cu siguranta, exista si cupluri care chiar nu sunt pregatite, nici psihologic si nici economic. In timp ce exista si parteneri care nu sunt pregatiti sa renunte la viata pe care o au – la libertate si la confort; in cazul celor din urma, daca parerile partenerilor pe tema asta sunt divergente, atunci implicarea intr-un proces terapeutic ar putea fi o alegere. Un consilier sau un psihoterapeut ne poate ajuta sa discernem mai bine intre ingrijorari inchipuite sau anxietati nefondate si circumstantele reale ale vietii noastre.
Experienta clinica in calitate de terapeut relational imi dovedeste ca nici nu trebuie sa fim pregatiti 100% – si asta, pentru ca specia nu functioneaza pe principiul perfectiunii. Este suficient sa ne analizam realitatea interioara si pe cea exterioara, iar daca vedem ca plusurile sunt mai multe si cantaresc mai greu decat minusurile si daca stim ca avem un partener de incredere si, in cazurile fericite, cativa oameni apropiati gata sa ne ofere o mana de ajutor (la bine si la greu), atunci s-ar putea sa fim suficient de echipati pentru ceea ce reprezinta, probabil, cea mai mare aventura a vietii noastre. In orice caz, convingerea ca „esti pregatit“ nu poate (si nici nu e recomandat) sa ti-o insufle altcineva (chiar daca e de buna credinta) – fiindca nu va dura. Ea trebuie sa vina dinlauntrul tau, ca sa fie autentica. Asa ca, da, decizia de a face un copil vine dintr-un sentiment combinat cu un calcul rational. Iar daca unul dintre cei doi factori lipseste (fie sentimentul, fie calculul), atunci sunt sanse mari ca lucrurile sa nu iasa chiar bine.
Moderndads: Femeile sunt, prin definitie, mai deschise la ideea de a deveni mame. Ce ne poti spune insa despre barbati?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relational: Exista multe mituri care ne spun ca baietii sau barbatii se maturizeaza mai greu. In mod surprinzator, stiinta ne-a dovedit ca acesta nu este chiar un adevar, ci mai degraba o perceptie usor invechita, mostenita din generatie in generatie. Barbatul zilelor noastre poate fi la fel de potrivit pentru a deveni tata, ca partenera sa in a deveni mama. Desigur ca ambii au nevoie sa isi cultive putin inteligenta parentala; poate, sa faca si cateva ajustari psihologice pe ici pe colo. Dar, in mod cert, asemanarile sunt mult mai numeroase decat diferentele.
Ca psihoterapeut, cunosc multi tati care se implica in procesul de parenting intr-un mod exemplar. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei se numara printre tatii care ar merita un premiu – un barbat cu o viata personala asumata, cu o cariera de succes si care se straduieste sa le ofere fiicelor lui toata bunatatea lui umana (punandu-le la dispozitie nu doar timpul sau, ci straduindu-se si sa le ofere interactiuni de calitate). Desigur ca nu exclud nici exceptiile, nu vreau sa par ipocrit si sa spun ca toti barbatii sunt de pus in rama. Dar adevarul este ca, daca vrem, putem. Totul tine de curaj, compasiune si conectare.
Moderndads: Care sunt cele mai mari temeri pe care le au barbatii, atunci cand apare discutia despre copil?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relational: Mitul conform caruia barbatii nu sunt atat de bine pregatiti de la natura ca femeile, atunci cand vine vorba despre parentaj, poate starni imaginatia barbatilor la modul cel mai serios. Si, din pacate, in acest caz, imaginatia nu este de partea noastra, fiindca scrie povesti de groaza si de neputinta cu viteza luminii. Problema nu este ca avem temeri, ci ca nu indraznim sa facem diferenta intre frica (sau temere) si realitate. Emotiile noastre, la fel ca gandurile, sunt trairi subiective, care pe alocuri nu au nicio legatura cu realitatea; ori au, adesea, una nesemnificativa. Stiinta ne arata ca mintea unui om obisnuit produce zilnic intre 12.000-60.000 de ganduri, dintre care 80% au un continut negativ, 85% nu vor deveni niciodata realitate, iar 95% se repeta.
Astfel, indiferent de continutul temerii (ca isi vor pierde libertatea, ca nu sunt facuti pentru a deveni tati, ca nu vor mai putea face sex cu partenerele lor, ca nu vor mai avea suficienti bani pentru vacante etc.), ori de cate ori au loc astfel discutii in cuplu sau intre prieteni, prima etapa din acest proces ar fi validarea: Da, este firesc si normal sa apara temerile, prezenta unui copil in viata de familie produce multe schimbari, dar sa nu uitam nici de resursele personale, care cel mai bine devin vizibile in situatii de criza. Ca barbat, indiferent ca vine vorba despre viata personala sau de cea profesionala, mereu incerc sa-mi amintesc de cuvintele lui Viktor E. Frankl: „Ceea ce da lumina trebuie sa sufere o ardere.“ Iar in acest caz, am putea spune ca luarea unei decizii intelepte ne va aduce lumina, dar inainte de asta, emotiile si temerile ne vor consuma o vreme.
Moderndads: Sunt situatii in care femeile pun presiune asupra barbatilor, intrucat acestia amana foarte mult decizia de a face un copil. Cum pot fi gestionate astfel de situatii si cat de mult pot zgudui ele relatia?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relational: Si in acest caz, vorbim despre o cale de relationare cu dublu sens. Cunosc multe cazuri in care barbatul refuza, din varii motive, sa isi asume rolul de tata; dar si unele in care femeia evita sa faca (sau sa mai faca alti) copii. Situatia este mai degraba specifica, asa ca as evita generalizarile. Cert este ca asemenea discutii, mai ales daca cei doi au pareri si asteptari diferite, nu au cum sa fie confortabile sau usoare. Dar, dialogul constient este esential. In cartea mea, Revolutia iubirii, sunt descrisi cei trei piloni pe care se construiesc dialogurile constiente sau mature – oglindire, validare si empatie. Recomandarea mea este ca dialogul sa fie unul cat mai clar structurat. Alegem cine este in prima instanta emitatorul (cel care vrea sa-si faca parerea auzita) si cine este receptorul (cel care asculta), dupa care inversam rolurile. Important este sa purtam chiar un dialog, nu un dublu monolog. Iar mai apoi, dupa ce partenerii au dialogat suficient de mult, ei pot trasa cateva concluzii. Insa fara un dialog constient, relatia poate fi sensibil zguduita.
Moderndads: Ce sfat le-ai oferi domnilor care isi doresc o relatie de cuplu fericita si implinita?
Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relational: Sfatul pe care-l propun cele mai relevante cercetari din psihologia cuplului suna astfel: „Iubeste-te pe tine insuti, ca sa-ti poti iubi si aproapele, si fa tot posibilul ca visurile partenerei/partenerului sa devina realitate.“
*Gáspár György – psiholog clinician, psihoterapeut relațional, co-fondator al conceptului paginadepsihologie.ro și președintele Asociației Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie. Autorul cărților „Copilul invizibil” și “Revoluția iubirii” și al cursului online de parenting „Copilul invizibil”. De asemenea, colaborează cu Republica.ro și cu A List Magazine by Andreea Esca.
**Sursa poza: Pexels.com